DNA se plânge (victimizant) că aplicarea Deciziilor CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022, respectiv a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale „va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată”, dintre aceste cauze 190 fiind „aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)”.

Ceea ce NU spune însă DNA este de ce procurorii săi nu au fost capabili să instrumenteze și să finalizeze urmărirea penală în termen de 8 sau de 10 ani de la momentul sesizării acestei structuri specializate a Ministerului Public, în condițiile obiective în care, pentru majoritatea infracțiunilor care sunt de competența DNA (infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE) termenele de prescripție a răspunderii penale sunt între 8 și 10 ani.

Ceea ce nu recunoaște DNA este culpa sa evidentă și determinantă (NU este nici vina CCR., nici vina ÎCCJ, nici vina legiuitorului, nici a societății civile, etc.) în desfășurarea procedurilor judiciare penale tocmai ca urmare a inactivității/activității ineficiente a procurorilor săi (care NU supraveghează activitatea de urmărire penală, ci o efectuează în mod obligatoriu, în virtutea legii)!

Ceea ce uită, deopotrivă, DNA este că, potrivit prevederilor art. 8 C.Proc.Pen., „organele judiciare au OBLIGAȚIA de a desfășura urmărirea penală (…) astfel încât să fie constatate LA TIMP și în mod complet faptele care constituie infracțiuni (…), iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un TERMEN REZONABIL.”

În jurisprundența CEDO (a se vedea cauza BOTTAZZI contra Italiei, Hotărârea din 28 iulie 1999, parag. 22), s-a statuat că dreptul la desfășurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil are ca scop PROTEJAREA tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală (indiferent dacă aceste persoane sunt sau nu în stare de arest preventiv) contra LENTORII EXCESIVE a procedurii, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a INCERTITUDINII cu privire la soarta celui acuzat. Această garanție urmărește să asigure că justiția este administrată FĂRĂ ÎNTÂRZIERI care i-ar afecta credibilitatea sau însăși eficiența.

PS: Jurisprudența CEDO evidențiază că depășirea termenului rezonabil al procedurilor este unul dintre cele mai frecvente capete de cerere invocate de reclamanți – aproximativ 40% dintre cauzele aflate pe rolul instanței europene.

CONTEXT

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă referitoare la impactul aplicării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prescripția răspunderii penale, potrivit unui comunicat de presă remis vineri, 28 octombrie.

În urma analizei DNA, a rezultat că decizia de interpretare a Înaltei Curți, care nu face decât să întărească ceea ce era evident- pentru cei alfabetizați juridic-încă de la decizia Curții Constituționale din 2018, va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.

Potrivit sursei citate, în aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

„Situația detaliată se prezintă astfel:
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):
– 190 dosare;
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro;

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii:
– 367 dosare;
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro.

În legătură cu această situație, DNA face următoarele precizări:

În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).

Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ÎCCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată etc).

Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ÎCCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene.”, se arată în comunicatul DNA.